Despre eveniment

ademr, fericit, sanatos, montessori, aer liber

Copiii înfloresc și mintea și corpul lor se dezvoltă cel mai bine atunci când ei au acces liber la medii în aer liber stimulative pentru a învăța prin joacă și experiențe reale.

40. 14317551_1249019351783999_5299022557177577291_n

Toți copiii au dreptul de a experimenta și de a se bucura de tot ceea ce le poate oferi timpul petrecut afară.

49. 14884691_1248115681896293_250658922873611936_o

Adulții informați și entuziaști sunt de o importanță crucială pentru deblocarea potențialului pe care îl are mediul în aer liber.

Cum construim experiențe în aer liber de înaltă calitate pentru copiii noștri?

Un mediu de joacă de calitate în aer liber, unde copiii sunt profund implicați, apare doar atunci când copiii știu că nu trebuie să se grăbească. Ei au nevoie de timp să dezvolte modul de folosire a spațiului și a resurselor și de timp neîntrerupt să își dezvolte ideile de joacă sau să își construiască un spațiu de joacă și apoi să se joace în acel spațiu sau să se implice în rezolvarea problemelor. Ei au nevoie să se poată întoarce la proiectele lor iar și iar, până le finalizează. Învățatul în ritm propriu este o bună modalitate de a învăța, pentru ca le dă timp pentru a asimila. Atunci când copiii se pot muta între mediile de interior și în aer liber, joaca și explorările lor se dezvoltă și mai mult. Copiii, de asemenea, au nevoie de timp (și loc) pentru a visa cu ochii deschiși, a privi sau pur și simplu pentru a se relaxa afară.

Copiii sunt puternic dezavantajați dacă nu învață cum să abordeze și cum să gestioneze riscurile fizice și emotionale. Ei pot deveni fie timizi, fie nepăsători, sau pot deveni incapabili să facă față consecințelor. Copiii au nevoie să poată să își stabilească și să își ducă la îndeplinire propriile provocări, să devină conștienți de limitele lor și să își împingă limitele (în ritmul propriu), să fie pregătiîi să facă greșeli și să experimenteze plăcerea de a se simți capabili și competenți. Provocările și riscurile asociate acestora sunt vitale pentru aceasta. Copiii, de asemenea, au nevoie să învețe cum să recunoască și să gestioneze riscul, ca abilitate de viață, astfel încât să devină capabili să acționeze în siguranță, atât pentru ei, cât și pentru ceilalți.
Siguranța copiilor afară este extrem de importantă și o cultură a “evaluării riscului pentru a putea să acționeze” care pătrunde în fiecare aspect al activităților în aer liber este vitală. Copiii, de asemenea, au nevoie sa se simtă în siguranță, apreciați și valorizați în mediul în aer liber. Aceasta include limite clare de comportament care să dezvolte spațiul și timpul petrecut afară și respect pentru modul individual în care fiecare copil preferă să se joace și să învețe.

Cadrul pentru învățatul în aer liber este receptiv la nevoile unor persoane care vor să învețe, foarte active, ale acelora care au nevoie de stimulare senzorială sau de limbaj și ale acelora care au nevoie de spațiu departe de ceilalți. Când stilurile de învățare ale copiilor sunt prețuite, imaginea lor de sine are de câștigat. Băieții, care tind să folosească modurile de învățare active mai mult decât fetele, și până când mai cresc, sunt în mod special dezavantajați de un cadru în aer liber limitat.
Toți copiii au nevoie de acces deplin la mediul în aer liber și este important să cunoaștem și să venim în întâmpinarea nevoilor și intereselor fiecărui copil în mod individual. Copiii reacționează diferit la spații și experiențe disponibile sau create, astfel încât conștientizarea și flexibilitatea sunt elemente cheie pentru rolul adultului. Observarea și evaluarea, intervenția pentru a oferi un sprijin specific, trebuie desfășurate în aer liber. Deși important să se asigure siguranța tuturor copiilor, la fel de important este însă să se asigure ca tuturor copiilor li se oferă suficiente provocări.
Copiii au nevoie să aibă un rol activ în luarea deciziilor și în acțiunile din aer liber, mari sau mici. Perspectivele și viziunea lor sunt critice și trebuie descoperite, iar ei vor putea să isi asume un rol activ în stabilirea, alcătuirea și îngrijirea spațiului în aer liber.

Prin joaca în aer liber, copiii mici pot învăța abilitățile de interacțiune socială și prietenie, grija pentru ființe și pentru mediul lor, pot fi curioși și fascinați, pot experimenta teama, surpriza și bucuria și pot deveni „pierduți în experimentare”. Își pot satisface nevoia adâncă de a explora, de a experimenta și de a înțelege și de a deveni conștienți de comunitatea și de localitatea lor, dezvoltându-și astfel un simț al conexiunii cu lumea materială, naturală și umană.
Unul din avantajele mediului în aer liber este acela că oferă copiilor multe oportunități de a experimenta lumea reală, de a avea experiențe „la prima mână”, de a îndeplini sarcini reale și de a face ceea ce fac adulții, inclusiv de a avea grijă de spațiul în aer liber. Amenajarea spațiului în aer liber ar trebui să țină cont la maximum de acest aspect, în conexiune însă și cu oportunitățile pentru joacă.

Mediul în aer liber poate să ofere copiilor un mediu infinit versatil, schimbător și receptiv pentru toate tipurile de joacă în care ei pot manipula, crea, controla și modifica. Aceasta oferă un sentiment imens de libertate, care nu este așa de ușor disponibil în mediul de interior. Spațiul în sine, precum și resursele, designul, planul și rutinele, în măsura în care acestea sunt versatile, deschise și flexibile, vor sprijini creativitatea și dispozitia copiilor spre învățare.

Copiii au nevoie de educatori care prețuiesc și care se bucură ei inșiși de mediul în aer liber, văd potențialul și consecințele pe care acesta le are pentru starea de bine și dezvoltarea copiilor și care vor să fie și ei afară cu copiii. Atitudinea, înțelegerea, devotamentul și gândirea pozitivă sunt importante, precum și abilitățile de a folosi în cel mai bun mod ceea ce mediul în aer liber are de oferit și a de a  sprijini în mod eficient procesul de învățare al copilului, în care lider este chiar copilul. Rolul adultului în mediul în aer liber este la fel de important ca cel pe care acesta îl are în mediul de interior. Educatorii trebuie să poată recunoaște, capta și împărtăși ceea ce copiii învață în aer liber cu părinții și cu celelalte persoane care lucrează cu copiii, pentru ca aceștia să devină, la randul lor, entuziaști. Diferentele culturale în atitudinea față de mediul în aer liber trebuie înțelese și abordate cu grijă, pentru a se obține cele mai bune rezultate pentru copil.

Joaca este mijlocul prin care copiii obțin stimularea, starea de bine și fericirea și este mijlocul prin care ei cresc fizic, intelectual și emoțional. Joaca este cel mai important lucru pe care copiii îl fac în aer liber și în același timp este și modalitatea cea mai importantă de a le oferi învățarea în aer liber. Mediul înconjurător exterior este foarte bine echipat pentru a corespunde nevoii copiilor de joacă de orice fel, oferindu-le experiențe “la prima mână”.

Mediul în aer liber este o parte esențială a mediului înconjurător și a vieții de zi cu zi a copilului. Fiecare parte din mediul în aer liber și din cel de interior oferă experiențe diferite, dar complementare. Aceste părți ar trebui sa fie disponibile simultan și experimentate într-un mod echilibrat, fiecăruia acordându-i-se aceeași atenție pentru contribuția lor la starea de bine, sănătatea, stimularea și dezvoltarea copilului din toate punctele de vedere.
Spațiul în aer liber trebuie să fie considerat ca fiind necesar în mediul dedicat copilăriei, să fie bine gândit și organizat pentru a îi maximiza valoarea și utilitatea pentru copii și pentru adulți, iar designul și planul acestuia trebuie să sprijine dezvoltarea corespunzătoare a copiilor și să fie stabilite având în vedere interesele și nevoile copilului.

Datorită libertății pe care mediul în aer liber o oferă pentru mișcare, pentru a fi activ, zgomotos, murdar și pentru a își folosi toate simțurile și întregul corp, copiii relaționează cu mediul în modul în care au ei nevoie cel mai mult să exploreze, să dea sens vieții și să își exprime sentimentele și ideile. Mulți copii se bazează mult mai mult pe învățarea din experiențele în aer liber decât pe cele din interior.
Mediul în aer liber oferă toate ariile de învățare într-o varietate largă de experiențe holistice, atât active cât și calme, care profită la maximum de tot ceea ce mediul în aer liber are de oferit.
Putem organiza mediul în aer liber astfel încât copiii să fie stimulați și capabili să iși urmeze interesele și nevoile prin activități bazate pe joacă, dându-le acestora independență, auto-organizare, participare și capacitatea de a lua decizii. Rolul adultului este crucial pentru realizarea acestui scop.

Mediul în aer liber le oferă copiilor experiențe importante, vitale pentru starea lor de bine, pentru sănătatea lor și pentru dezvoltarea în toate ariile. Copiii care nu au parte de aceste experiențe sunt de fapt privați de ceva extrem de important. Când sunt în aer liber, copiii au libertatea de a explora alte moduri de „a fi”, de a simți, de a se comporta și de a interacționa; au spațiu – fizic (atât în sus cât și în lateral), mental și emoțional; au loc și au permisiunea de a fi activi, interactivi, dezordonați, gălăgioși. Se pot simți mai puțin controlați de către adulți.
Contactul real cu natura, gama largă de perspective, senzații și medii – multi-dimensional și multi-senzorial, schimbările zilnice, incertitudinea, surpriza și entuziasmul, toate acestea contribuie la dorința copiilor de a fi afară în aer liber. Nu poate fi la fel în interior; un copil nu poate fi același in mediul de interior – mediul în aer liber este vital, special și profund angajant pentru copiii.

De ce au copiii nevoie de mișcare?

Învățarea academică de succes se bazează pe o utilizare adecvată a abilităților motorii: cititul, de exemplu, implică dezvoltarea și controlul mișcărilor fine ale ochilor pentru a transmite un flux ordonat de informații secvențiale către creier; mișcările ochilor reprezintă o abilitate motorie. Pentru a sta nemișcat și a fi atent este nevoie de control postural, echilibru și orientare, pe lângă implicarea centrilor cortexului responsabili de menținerea atenției; anumite aspecte ale matematicii solicită abilitățile spațiale și cooperarea dintre cele doua părți ale cortexului cerebral (emisfera stângă și cea dreaptă) pentru rezolvarea problemelor într-o manieră secvențială.

Tranziția de la reflexul primar la cel postural în primii ani de viață este una graduală. Aceasta se întamplă ca rezultat al maturizării sistemului nervos central, dar este de asemenea și parțial dependentă de mediul extern. Cu cât mediul oferă mai multe posibilități de mișcare pentru copil, cu atât reflexele primare se inhibă, iar cele posturale se dezvoltă.

Dezvoltarea echilibrului, primul simț ce apare intrauterin are un rol vital în apariția mișcării controlate, a posturii și pentru conștientizarea propriei persoane,în timp și spațiu. Toate celelalte simțuri trec prin sistemul vestibular înainte de-a ajunge la zonele superioare specializate ale creierului. Altfel, toate simțurile necesare copilului în procesul de învățare au la baza echilibrul.

Stimularea sistemului vestibular apare odată cu dezvoltarea embrionară, încă de la concepție. Fiecare mișcare făcută de mamă este simțită de către făt. Iar după naștere, senzațiile vin dintr-o gamă mult mai variată de mișcări: ce cresc în complexitate pe măsura ce copilul crește: la început stă întins, mișcă picioarele, brațele, se rostogolește, se sprijină în fund, merge târâș, apoi în patru labe, se leagănă, merge în două picioare, aleargă, sare într-un picior. Mișcarea facilitează crearea conexiunilor între sistemul vestibular și zonele superioare ale creierului, iar până în jurul vârstei de 7-8 ani se mielinizează mecanismul echilibrului, cerebelul și corpul calos. În toată această perioadă, stimularea vestibulară, cu rol atât de important este ingredientul principal în joaca fiecărui copil.

Nou născutul face mișcări repetitive ale brațelor și picioarelor, mușchii sunt pe rând în extensie și flexie, iar această fază reprezintă și un antrenament al coordonării mână – ochi. Rostogolirile înainte și înapoi, fără un scop anume, pregătesc copilul pentru deprinderea echilibrului static și dinamic. Mersul târăș și cel în patru labe reprezintă o etapă importantă în dezvoltare, fiind primul moment în care sistemul vestibular, proprioperceptia și simțul vizual lucrează împreună. Mersul biped nu reprezintă doar o etapă în dezvoltarea mobilității, dar permite și folosirea independentă a mâinilor.

Copilul de 3-6 ani ce se află în permanentă mișcare încă învață să-și controleze echilibrul, abilitatea de a sta nemișcat reprezentând cel mai înalt nivel al acestuia. Atunci când un copil nu poate sta nemișcat știe instinctiv că sistemul lui vestibular are încă nevoie de mai mult exercițiu.

Controlul corpului reprezintă fundația pentru autocontrol. Imaturitatea în funcționarea sistemului nervos este adeseori asociată cu imaturitate emoțională manifestată prin control slab al emoțiilor, dificultăți în decodarea mesajelor nonverbale și relații sociale nesatisfăcătoare.

Ileana Păun
Director Academic Echilibria Montessori Education
Reprezentant in Romania al Institutului Britanic pentru Psihologie Neurofiziologica

Julie Mountain

Educator și designer de spații externe de activități pentru copii, Julie Mountain are o pasiune pentru învățarea și joaca în aer liber, îmbogățind viețile copiilor prin conectarea cu natura. De mai mult de 20 ani lucrează în proiecte legate de învățarea și joaca în aer liber cu numeroase școli și familii și este dedicată atragerii copiilor în activități în aer liber pentru ca aceștia să experimenteze natura la prima mână, să își asume riscuri, să devină activi, să își îmbogățească cunoștințele , toate acestea într-o manieră plăcută și amuzantă.

Cariera lui Julie cuprinde: regenerare urbană și dezvoltarea de terenuri de joacă pentru școli; modelarea politicilor guvernamentale care afectează calitatea predării, învățarea și joaca în aer liber; crearea de spații exterioare pentru care a obținut recunoaștere și diverse premii; prezentări ținute în Europa și America. Dupa 11 ani incredibil de diverși și foarte frumoși la Learning through Landscapes, fundația care se ocupă de terenurile de joacă ale școlilor din UK, Julie și-a realizat un vis și a pus bazele propriei ei companii care se ocupă de învățarea și joaca in aer liber, Play Learning Life.

Play Learning Life lucrează cu școli și instituții care se ocupă de educația copilului până la 5 ani din întreaga Marea Bitanie și din afara acesteia și oferă profesorilor și practicienilor ce își doresc să profite din plin de oportunitățile pe care activitatea în aer liber le oferă pentru a asigura un proces de învățare de calitate, un magazin cuprinzător de tipul “one stop shop”.

Inspirată de renumitul autor și educator Gever Tulley, Julie derulează un program de vacanță unic numit “50 de lucruri periculoase pe care ar trebui să îți lași copilul să le facă…vara aceasta”. Tabăra desfășoara activități în aer liber în fiecare zi și încearcă să le ofere copiilor acel gen de experiențe amuzante dar care implică și gestionarea unor riscuri, experiențe care pentru noi, adulții de acum, au venit de la sine în copilărie – cățăratul în copaci, construirea (sau distrugerea) de diverse obiecte, gătit mâncarea la foc deschis, folosirea de unelte adevărate sau doar statul cu prietenii la umbra unui copac.

Julie a publicat două cărți despre învățarea și joaca în aer liber și a scos un set de DVD-uri despre educația copilului până la 5 ani pentru revista Nursery World; publică regulat articole pentru reviste și websiteuri din domeniul educației și este speaker de nivel internațional pe subiecte legate de terenuri de joacă ale școlilor sau circuitul jocului în aer liber.

Membru fondator al International School Grounds Alliance, Julie se consideră privilegiată pentru că a avut oportunitatea de a vizita și de a sprijini sute de instituții din Marea Britanie precum și de-a lungul Europei și Statelor Unite și are ca obiectiv personal diseminarea bunelor practici pe care le descoperă astfel încât toți copiii să beneficieze de avantajele esențiale ale activităților în aer liber.

Program eveniment

10.00 – 10.15Cuvânt introductiv Anca Trifu
10.15 – 12.15Julie Mountain – “Fericit și sănătos în aer liber”
12.15 – 12.35Coffee break
12.35 – 13.25Julie Mountain – sesiune în aer liber “Fericit și sănătos”* – grup 1Sesiune de discuții libere cu fondatorii și directorii de școli Montessori
13.35 – 14.25Julie Mountain – sesiune în aer liber “Fericit și sănătos”* – grup 2Sesiune de discuții libere cu fondatorii și directorii de școli Montessori

*Atelierul în are liber “Fericit si sanatos” este adresat fondatorilor și educatorilor/învățătorilor din sistemul Montessori. Atelierul va fi ținut de 2 ori și numărul maxim de participanți este 60 (câte 30 de persoane la fiecare atelier). Locurile vor fi alocate în ordinea în care participanții s-au înscris și au achitat taxa de participare.

Evenimentul se va desfășura în limba engleză.

Inscriere eveniment

Evenimentul va avea loc vineri,17 martie 2017,  la Hotel Crystal Palace Ballrooms, sala Viena, începând cu ora  10.00.

Participare la întreg evenimentul, incluzând prezentarea lui Julie Mountain și seminarul în aer liber “Fericit și sănătos

Taxa de participare 210 lei

Locurile la atelierul în aer liber s-au ocupat.

Participare doar la prima parte a evenimentului “Fericit și sănătos”, prezentarea lui Julie Mountain

Taxa de participare 140 lei

Locurile la eveniment s-au ocupat.

Evenimentul se va desfășura în limba engleză.

Sponsori

Locatie si contact

Locație: Crystal Palace Ballrooms, Sala Viena, Calea Rahovei 198A, Sector 5, Bucuresti

La 5 minute de Piata Unirii

Telefon: 0731.339.990

Email: info@montessori.org.ro